Картината е посветена на драматичната съдба на Саарти Баартман - южноафриканка, която в началото на ХІХ век, в Европа, получава прозвището "хотентотската Венера". Предприемчив бизнесмен идва от Африка в Европа, където в продължение на няколко години я показва като робиня в различни фрийк-шоута, заставя я да демонстрира на хората огромния си задник, който е типичен за жените от койсанските племена и се считат в родината на Баартман за признак на особена красота.

为什么萨拉哈·巴特曼这个当时供人取乐的奴隶会在法庭上放弃自由？为什么她拒绝科学家们检查她的私处，却又以患病的流莺身份悲惨死去？在重新回顾这段历史时，阿拉伯裔法国导演阿布戴拉提夫·柯西切始终无法理解萨拉哈当时的选择。在《黑色维纳斯》中，阿布戴拉提夫·柯西切用他深厚的学院派背景，熟练地运用了戏剧化的表演方式，设置了多场舞台化的表演，医学院里的研究结果展示、舞台上莎拉哈供人取乐的节目、法庭辩论、贵族奢靡聚会上的演出等等。每个场景导演都用了接近真实长度的镜头展示，就像是一场完整的表演。《黑色维纳斯》中值得称道的是女主角娅伊玛·托莱斯精彩内敛收放自如的表演。这位在巴黎街道上与导演偶遇的黑人非职业演员，很有可能会像出演《珍爱》的加布雷·斯蒂贝一样因扮演悲情女角而一鸣惊人。

Paříž 1817, Královská lékařská akademie. "Nikdy jsem neviděl lidskou hlavu, která by se tak moc podobala opičí." Verdikt anatoma Georgese Cuviera, který právě ukazuje vymodelované tělo africké ženy Saartjie Baartmanové, je kategorický. Skupina jeho významných kolegů propuká v jásot. O sedm let dříve opustila mladá služka Saartjie rodnou Jižní Afriku a pod příslibem bohatství se vydala společně se svým pánem Caezarem do Evropy. Nejdříve je vystavena v dřevěné kleci coby skutečná „hotentótská Venuše“ lačným divákům londýnského panoptika, kteří se přišli podívat na abnormálně vyvinuté proporce jejího těla, poté se vydává do Paříže, kde baví chlípnou společnost a stává se předmětem vědeckého bádání.

The true story of Saartje Baartman, a black South African worker who moves to London with her master in the early 19th century. Although she dreams of being an artist, once in Europe she is exploited as a sideshow attraction due to her large buttocks and genitalia.

Paris, 1817, enceinte de l'Académie Royale de Médecine. « Je n'ai jamais vu de tête humaine plus semblable à celle des singes ». Face au moulage du corps de Saartjie Baartman, l'anatomiste Georges Cuvier est catégorique. Un parterre de distingués collègues applaudit la démonstration. Sept ans plus tôt, Saartjie, quittait l'Afrique du Sud avec son maître, Caezar, et livrait son corps en pâture au public londonien des foires aux monstres. Femme libre et entravée, elle était l'icône des bas-fonds, la « Vénus Hottentote » promise au mirage d'une ascension dorée...

La terribile storia della cosiddetta Venere Ottentotta, una donna proveniente dall'Africa Nera ed esibita nei salotti londinesi prima e all'Accademia Reale di Medicina di Parigi poi per via delle sue peculiarità fisiche.

Paris, 1817. Diante do corpo de Saartjie Baartman (Yahima Torres), o anatomista Georges Cuvier (François Marthouret) diz que jamais tinha visto uma cabeça humana tão parecida com a dos macacos. Uma plateia composta por cientistas aplaude a constatação. Sete anos antes, Saartjie deixa a África do Sul como escrava de Hendrick Caezar (Andre Jacobs), sendo obrigada a se exibir em festas de aberrações de Londres. Exibido no Festival Varilux de Cinema Francês 2011

Paris, 1817, na Real Academia de Medicina. “Nunca vi uma cabeça de um humano tão semelhante à de um macaco”. Diante de um molde do corpo de Saartjie Baartman, o veredicto do anatomista Georges Cuvier é categórico. Um grupo de colegas de renome rebenta em aplausos. Sete anos mais cedo, Saartjie deixa a sua terra natal, no sul de África, com o seu dono, Caezar, para expor o seu corpo em espetáculos de aberrações, em Londres. Livre e escravizada ao mesmo tempo, a Vénus Hotentote tornou-se um ícone das vielas, destinada ao sacrifício na busca por uma trémula visão de prosperidade.

Paris, 1817, Academia Regală de Medicină. „Niciodată nu am văzut un cap uman atât de asemănător cu al unei maimuțe”. Anatomistul Georges Cuvier stă lângă o replică a corpului lui Saartjie Baartman, iar verdictul lui e categoric. Colegii încep să-l aplaude. Șapte ani mai târziu, Saartjie a plecat din Africa de Sud cu stăpânul ei, Caezar, ca să-și expună corpul în numerele de circ din Londra. Liberă și sclavă în același timp, „Hottentot Venus” a devenit o legendă în mahala, destinată să fie sacrificată în căutarea unei viziuni sclipitoare a prosperității.

Basada en la vida real de Saartjie Baartman, una mujer sudafricana que fue exhibida como un animal a principios del siglo XIX en la Academia Real de Medicina de París (1817). "No he visto nunca una cabeza humana tan parecida a la de un simio", dice el anatomista Georges Cuvier frente al cuerpo sin vida de Saartjie Baartman. Un grupo de colegas aplaude su ocurrencia. Siete años antes, Saartjie había llegado de Sudáfrica con su padrino Caezar para vender su cuerpo al morboso público londinense que compraba entradas para los zoos humanos. Fue así como Saartjie, la Venus Negra, había conseguido ser una mujer libre y esclava al mismo tiempo.

Couscous-regissören Abdellatif Kechiche tar sig i Svart Venus an Saartjie ”Sarah” Baartmans historia; den svarta sydafrikanska kvinnan som kallades för Hottentott Venus. Baartman visades upp som vilde i bur i London och Paris och dog sedan som prostituerad. Efter sin död dissekerades och förevisades hon på ett laboratoriebord av dåtidens främsta vetenskapsmän.

Siyah Venüs (Black Venus) filmi, ırkçılık ve faşizmi sürükleyici bir dille gözler önüne seriyor. Güney Afrikalı bir köle olan Saartjie Baartman'ın gerçek yaşam öyküsünden esinleniyor. Baartman, tuhaf fiziksel görünüşünden ötürü 19. yüzyılda Avrupa'ya getirilir; sirk ucubesi ve Paris'te bir yabani olarak sergilenip ün kazanır. Karnavallarda tacize uğrar ve hayret içindeki bilim insanları tarafından incelenir. Yaşantısı inanılmaz bir zulüm içinde geçiyor olsa da, Hottentot Venüsü olarak bir ikon haline gelir, direnip dimdik ayakta kalır.